Drumul Crucii la Mănăstirea Hodoș-Bodrog în Vinerea Mare

www.aradon.ro – 06.04.2018

La cea mai veche mănăstire cu viaţă monahală neîntreruptă din România, Mănăstirea Hodoş Bodrog, din judeţul Arad, credincioşii au urmat, astăzi, în Vinerea Mare, o procesiune specială care a adunat credincioşi din tot vestul ţării şi chiar români plecaţi la muncă în străinătate, care au venit în ţară de Paşte.

Câteva sute de credincioși în frunte cu un sobor de preoți și călugări condus de către PreaSfinţiul părinte episcop vicar al Arhiepiscopiei al Aradului, Emilian Crișanul, au refăcut în Vinerea Mare Drumul Crucii la Mănăstirea Hodoș Bodrog din județul Arad.

Procesiunea are loc pe un traseu vechi încă de la începutul secolului trecut.

Drumul are 2 kilometri, pe care credincioşii îl parcurg dus-întors, oprindu-se la cele 14 cruci, care reprezintă cele 14 patimi ale Mântuitorului Iisus. Procesiunea este oficiată după modelul Patriarhiei Ortodoxe de la Ierusalim. Credincioşii se opresc la cele 14 cruci de pe Drumul Crucii, unde aprind lumânări şi se roagă. Drumul Crucii reprezintă drumul pe care Iisus Hristos l-a parcurs cu Crucea în spate, urcând Dealul Golgotei şi făcând cele 14 popasuri.

La Mănăstirea Hodoș Bodrog slujbele din săptămâna patimilor au început încă de luni.

Slujbele continuă toată ziua şi cuprind şi Taina Sfântului Maslu. Mâine, slujbele au loc cu începere de la ora 8 dimineaţa, la miezul nopţii se va oficia slujba Învierii.

Aflată la 15 kilometri de municipiul Arad, Hodoş-Bodrog este cea mai veche mănăstire cu viaţă monahală neîntreruptă din ţara noastră, atestată din 1177, iar aici există o Icoană a Maicii Domului cu Pruncul Iisus, considerată ca fiind făcătoare de minuni.

Potrivit site-ului Mănăstirii, Hodoş-Bodrog este considerată cea mai veche aşezare monastică din ţara noastră, cu viaţă monahală neîntreruptă. Prima atestare documentară a mănăstirii datează din anul 1177, iar informaţiile unor istorici vorbesc despre existenţa unor călugări greci încă din secolul al XI-lea. Tradiţia spune că mănăstirea a luat fiinţă după ce un taur din turma unui păstor a scos cu coarnele din pământ Icoana Maicii Domului cu Pruncul Iisus, icoană făcătoare de minuni. Exact pe acel loc, credincioşii au construit o biserică, unde şi astăzi se mai păstrează Icoana.

Pentru a confirma datele tradiţiei, se mai păstrează încă, în biserica mănăstirii, capul taurului care a descoperit Icoana, precum şi Icoana Făcătoare de Minuni a Maicii Domnului. Numele mănăstirii vine de la taurul care a descoperit icoana şi pe care îl chema Hodoş.

Vasile Obșitoș

Advertisements

Pelerinajul Crucii din Vinerea Mare, tradiție la Mănăstirea Hodoș Bodrog

www.livearad.ro – 06.04.2018

Pelerinajul Crucii din Vinerea Mare de la Mănăstirea Hodoș Bodrog, tradiție actualizată și  permanentizată cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Timotei, Arhiepiscopul Aradului, s-a bucurat anul acesta de prezența, rugăciunea și cuvântul Preasfințitului Părinte Emilian, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Aradului.

Crucea Domnului Iisus Hristos este Cuvântul prin care Dumnezeu a răspuns răului lumii. Uneori ni se pare că Dumnezeu nu răspunde răului, că rămâne în tăcere. În realitate, Dumnezeu a vorbit, a răspuns, și răspunsul Său este Crucea lui Hristos: un Cuvânt care este iubire, milostivire, iertare. Este și judecată: Dumnezeu ne judecă iubindu-ne. Să mergem împreună pe drumul Crucii, să mergem purtând în inimă acest Cuvânt de iubire și de iertare. Să mergem așteptând Învierea lui Iisus care ne iubește așa de mult. Este în întregime iubire!

În fața Crucii Domnului Iisus, vedem aproape până la atingerea cu mâinile cât de iubiți suntem veșnic; în fața Crucii ne simțim „fii” și nu „lucruri” sau „obiecte”, așa cum afirma Sfântul Grigorie Teologul adresându-se lui Hristos cu această rugăciune: „Dacă n-ai fi Tu, o Hristoase al meu, m-aș simți creatură sfârșită. M-am născut și mă simt cum mă destram. Mănânc, dorm, mă odihnesc și merg, mă îmbolnăvesc și mă vindec. Mă asaltează fără număr dorințe și chinuri, mă bucur de soare și de ceea ce rodește pământul. Apoi, eu mor și trupul devine țărână ca aceea a animalelor, care nu au păcate. Dar eu, ce am mai mult decât ele? Nimic, decât pe Dumnezeu. Dacă n-ai fi Tu, o Hristoase al meu, m-aș simți creatură sfârșită. O Iisuse al nostru, condu-ne de la Cruce la Înviere și învață-ne că răul nu va avea ultimul cuvânt, ci iubirea, milostivirea și iertarea. O Hristoase, ajută-ne să exclamăm din nou: «Ieri eram răstignit cu Hristos, astăzi sunt slăvit cu El. Ieri eram mort împreună cu El, astăzi sunt viu cu El. Ieri eram îngropat cu El, astăzi sunt înviat cu El»”.

Arhim. Teofan Mada

Peste 300 de credincioşi au refăcut vineri “Drumul Crucii”, la Mănăstirea Hodoş-Bodrog

www.agerpres.ro – 06.04.2018

Sute de credincioşi ortodocşi au refăcut vineri ‘Drumul Crucii’, la Mănăstirea Hodoş – Bodrog, cel mai vechi locaş monahal ortodox din România, într-o procesiune asemănătoare cu cea organizată la Ierusalim.

În fruntea credincioşilor s-au aflat Emilian Crişanul, episcop- vicar al Arhiepiscopiei Aradului, precum şi protosinghelul Grigorie Timiş, stareţul Mănăstirii Hodoş – Bodrog.

Despre ‘Drumul Crucii’, devenit deja tradiţie, părintele Emilian Crişanul afirmă că este un act religios care se săvârşeşte în Vinerea Patimilor, un moment deosebit al anului bisericesc, aducându-ne aminte de patimile, de suferinţa şi de moartea lui Iisus Hristos pe Cruce.

“Prin faptul că celebrăm aceste evenimente mântuitoare, căutăm să retrăim etapele prin care a trecut Mântuitorul sub povara Crucii, până sus pe Muntele Golgota, unde a fost răstignit”, a adăugat Emilian Crişanul.

Parcurgerea ‘Drumului Crucii’, pe o lungime de patru kilometri, durează aproximativ trei ore, procesiunea, condusă de episcopul-vicar Emilian Crişanul, oprindu-se în dreptul fiecăreia dintre cele 14 cruci, pentru a fi citite pericope evanghelice, rugăciuni şi cântări adecvate popasului, precum şi cuvinte de învăţătură.

La Mănăstirea Hodoş-Bodrog, tradiţia parcurgerii ‘Drumului Crucii’ datează din anul 1925, de pe vremea episcopului Grigore Comşa. Din anul 2000, procesiunea se face pe drumul de la mănăstire spre satul Bodrogul Nou, drum pe care au fost amplasate 14 cruci.

Conform tradiţiei, an de an, în Vinerea Mare, la lăcaşul de cult vin pelerini din judeţele Arad, Timiş, Bihor, Hunedoara şi Caraş-Severin, precum şi români ortodocşi din Ungaria sau români care muncesc în străinătate şi care în această perioadă revin în ţară pentru a-şi petrece concediile.

Mănăstirea de la Bodrog este unul dintre cele mai vizitate lăcaşuri de cult din România, credincioşi din toate colţurile ţării venind aici să se reculeagă şi să participe la slujbele religioase. Atestată documentar în anul 1177, mănăstirea este cel mai vechi lăcaş monahal ortodox de pe actualul teritoriu al României.

Potrivit legendei, mănăstirea s-a construit pe locul unde un taur pe nume Hodos (sau Hudus), a descoperit o icoană făcătoare de minuni a Maicii Domnului cu Pruncul Iisus. Pe acest loc a fost ridicată o biserică, iar de atunci aşezământul poartă numele Hodoş-Bodrog. În exteriorul bisericii, pe zid, se află o inimă din piatră, iar credincioşii se opresc aici deoarece au credinţa că, dacă îşi lipesc urechea de piatră, aud bătăi de inimă. 

PROCESIUNEA ,,DRUMUL CRUCII” LA MĂNĂSTIREA HODOŞ-BODROG

www.episcopiaaradului.ro – 06.04.2018

www.actualitati-arad.ro – 06.04.2018

www.arq.ro – 07.04.2018

Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Timotei, Arhiepiscopul Aradului, și prin purtarea de grijă a Preacuviosului Părinte Stareț protos. Grigorie Timiş, și în acest an, în Vinerea Mare, sute de credincioși au participat la Procesiunea ,,Drumul Crucii”, la străvechea mănăstire Hodoș-Bodrog. Procesiunea din acest an a fost condusă de Preasfințitul Părinte Emilian Crișanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Aradului. Din sobor au făcut parte și Arhim. Teofan Mada, vicar administrativ, Protos. Grigorie Timiș, starețul mănăstirii, Protos. Iustin Popovici, consilier cultural, Protos. Nicolae Tang, lector universitar la Facultatea de Teologie Ortodoxă ,,Ilarion V. Felea” din Arad, alături de alți părinți și viețuitori ai mănăstirii.

La Mănăstirea Hodoș – Bodrog, această tradiţie dăinuie de câteva decenii (mai precis din anul 1925), de pe vremea episcopului Grigore Comșa, rânduiala constând pe atunci doar din meditaţii şi pe parcurs s-au adăugat unele cântări specifice Săptămânii Mari.

Din anul 2000, procesiunea se face pe drumul de la mănăstire spre satul Bodrogul Nou, drum pe care au fost amplasate 14 cruci, fiecare având câte o icoană cu una din cele paisprezece opriri, conform mărturiilor Sfintei Scripturi și ale Sfintei Tradiții, și anume: prima oprire: interogatoriul și condamnarea la moarte; a doua oprire: arcada ,,Ecce Homo”, unde Iisus a luat crucea; a treia oprire: Prima cădere a lui Iisus sub povara Crucii; a patra oprire: întâlnirea lui Iisus cu Mama Sa; a cincea oprire: întâlnirea cu Simon din Cirene; a șasea oprire: întâlnirea dintre Iisus și Veronica; a șaptea oprire: Drumul Crucii întretăiat de Cardo Maximus; a opta oprire: a doua cădere a lui Iisus sub povara Crucii; a noua oprire: a treia cădere a lui Iisus sub povara Crucii; a zecea oprire: dezbrăcarea lui Iisus de hainele Sale; a unsprezecea oprire: pironirea pe Cruce; a doisprezecea oprire: Răstignirea și Moartea lui Iisus; a treisprezecea oprire: coborârea de pe Cruce și cea de-a paisprezecea oprire: mormântul și locul Învierii lui Hristos.

Drumul Crucii durează aproximativ trei ore, iar pelerinii au de parcurs aproximativ patru kilometri.

După Slujba Ceasurilor care s-a săvârșit în biserica nouă a mănăstirii, soborul de de slujitori în frunte cu Preasfințitul Părinte Emilian Crișanul, au plecat în procesiune pe ,,Drumul Crucii”, făcând câte un popas la fiecare dintre cele 14 cruci, unde s-au citit pericope evanghelice, s-au înălțat rugăciuni.

Pe acest parcurs au fost rostite meditații adecvate acestui moment de către PS Părinte Emilian Crișanul, Arhim. Teofan Mada și Protos. Nicolae Tang.

Preasfințitul Părinte Emilian – a vorbit despre faptul că drumul crucii este o însoțire a Mântuitorului spre Ierusalimul cel ceresc. Femeile reprezintă pe femeile mironosițe care L-au însoțit pe Domnul, copiii și tinerii, reprezintă pe copiii care L-au întâmpinat pe Domnul în Ierusalim, iar bărbații sunt chipul lui Simon Cirineul, care a purtat crucea Mântuitorului. Toți suntem datori a ne asuma crucea împreună cu Hristos pentru a fi părtași bucuriei învierii. Drumul crucii nu are sfârșit, el continuă spre veșnicie, a mai spus Preasfinția Sa.

Părintele Arhim. Teofan Mada – a vorbit despre faptul că credincioșii care participă la această procesiune sunt pelerine cu Marele Pelerin Hristos. Crucea este răspunsul plin de iubire dat de către Dumnezeu omenirii, la angoasa lumii.

Părintele Protos. Nicolae Tang – în meditația rostită a spus că jertfa lui Hristos reprezintă punctual culminant al iconomiei lui Dumnezeu cu lumea. Imaginea zilei Îl reprezintă pe Hristos spânzurat pe cruce între cer și pământ, în mijlocul Cosmosului și a timpului. Astfel că, Crucea și jertfa lui Hristos ordonează întregul cosmos: spațiul și timpul.

,,Drumul Crucii”, pe lângă faptul că este un ritual bisericesc apreciat cu multă evlavie de credincioși, a devenit o tradiție foarte cunoscută în aceste părți ale țării, credincioșii participând trupește și sufletește, ca o jertfă adusă lui Dumnezeu pentru a primi ajutor la cererile lor și iertare de păcate. Această tradiţie a fost dusă şi în alte părţi de către părinţi care au fost vieţuitori la Mănăstirea Hodoş-Bodrog şi mai apoi au devenit stareţi la alte mănăstiri, precum: Feredeu, Hadâmbu, din Iaşi şi Schitul Straja, din Hunedoara.

***

Mănăstirea Hodoș-Bodrog este considerată cea mai veche așezare monastică din țara noastră, cu viață monahală neîntreruptă. Prima atestare documentară a mănăstirii datează din anul 1177, după cum reiese dintr-o diplomă dată de Regele Bela al III-lea al Ungariei, iar informațiile unor istorici vorbesc despre existența unor călugări greci încă din secolul al XI-lea. Tradiția spune că mănăstirea a luat ființă după ce un taur din turma unui păstor a scos cu coarnele din pământ Icoana Maicii Domului cu Pruncul Iisus, icoană făcătoare de minuni. Exact pe acel loc, credincioșii au construit o biserică. Pentru a confirma datele tradiției, se mai păstrează încă, în biserica mănăstirii, capul taurului care a descoperit Icoana, precum și Icoana Făcătoare de Minuni a Maicii Domnului, la care, de secole, credincioșii din câmpia Aradului și mai de departe vin aici spre a se închina icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului, pentru a rosti rugăciuni și pentru reculegere spirituală.

În exteriorul bisericii, pe zid, este o inimă din piatră, iar credincioşii se opresc aici pentru că au credinţa că, dacă îşi lipesc urechea de piatră, se aud bătăi de inimă.

Mănăstirea Hodoş-Bodrog mai deţine şi  o bogată colecţie de icoane, numeroase cărţi vechi şi de alte obiecte de patrimoniu din secolele al XIV-lea şi al XIX-lea. Cel mai valoros obiect fiind Icoana Maicii Domnului, care datează de când este mănăstirea.

Protos. Iustin Popovici

Credincioși din România, Serbia și Ungaria au refăcut simbolic Drumul Crucii la Mănăstirea Hodoș-Bodrog

www.radiotimisoara.ro – 06.04.2018

Credincioşi din toată ţara, dar şi din Serbia sau din Ungaria au venit astăzi, în Vinerea Mare, la Mănăstirea Hodoş-Bodrog din judeţul Arad.

Oamenii au participat la o procesiune specială şi au refăcut, simbolic, Drumul Crucii. Drumul are doi kilometri, pe care credincioşii îl parcurg dus-întors, oprindu-se la cele 14 cruci, care reprezintă cele 14 patimi  ale Mântuitorului Iisus. 

Procesiunea are loc pe un traseu vechi încă de la începutul secolului trecut, devenind deja o tradiție.

“Am săvârșit astăzi împreună, cler și popor, Drumul Crucii, o lucrare a bisericii și a mănăstirii Hodoș-Bodrog care, iată, a devenit tradiție. Ne-am rugat împreună pentru ca Mântuitorul Isus Christos să binecuvânteze drumul vieții noastre care, de multe ori, e presărat cu suferință și încercare, ca să biruim ispitele, păcatele și moartea pentru a fi și noi cu Mântuitorul Christos biruitori în această viață și să dobândim Împărăția Sa Cerească”, a spus Episcopul Vicar al Arhiepiscopiei Aradului, Emilian Crişanul.

La Mănăstirea Hodoș-Bodrog slujbele din Săptămâna Patimilor au început încă de luni. Slujbele continuă toată ziua şi cuprind şi Taina Sfântului Maslu. Mâine, slujbele au loc cu începere de la ora 8 dimineaţa, la miezul nopţii se va oficia slujba învierii.

Mânăstirea este cea mai veche aşezare monastică din România cu viaţă monahală neîntreruptă, atestată din 1177.

Procesiune impresionantă la una dintre cele mai vechi mânăstiri din România

www.europafm.ro – 06.04.2018

La cea mai veche mânăstire cu viaţă monahală neîntreruptă din România, Mânăstirea Hodoş Bodrog, din judeţul Arad credincioşii au urmat în Vinerea Mare o procesiune specială, care a adunat credincioşi din tot vestul ţării dar şi români plecaţi la muncă în străinătate, care au venit în ţară de Paşte.

Câteva sute de credincioş în frunte cu un sobor de preoti şi călugări condus de către PreaSfinţitul Părinte Episcop vicar al Arhiepiscopiei al Aradului, Emilian Crişanul, au refăcut în Vinerea Mare Drumul Crucii la Mănăstirea Hodoş Bodrog din judeţul Arad.

Procesiunea are loc pe un traseu vechi încă de la începutul secolului trecut.

Drumul are 2 km, pe care credincioşii îl parcurg dus-întors, oprindu-se la cele 14 cruci, care reprezintă cele 14 patimi ale Mântuitorului Iisus.

Procesiunea este oficiată după modelul Patriarhiei Ortodoxe de la Ierusalim.

Credincioşii se opresc la cele 14 cruci de pe drumul crucii, unde aprind lumânări şi se roagă.

Drumul Crucii reprezintă drumul pe care Iisus Hristos l-a parcurs cu Crucea în spate, urcând Dealul Golgotei şi făcând cele 14 popasuri.

Aflată la 15 km de municipiul arad, Hodoş-Bodrog este cea mai veche mănăstire cu viaţă monahală neîntreruptă din ţara noastră, atestată din 1177.

Duminica Floriilor, la Mănăstirea Hodoș Bodrog

www.glsa.ro – 03.04.2018

Duminica Floriilor este marele portal liturgic și duhovnicesc care ne introduce în Săptămâna Sfântă, săptămâna în care Domnul Iisus Hristos se îndreaptă spre apogeul vieții Sale pământești, spre culmea misterului Său mântuitor (cf. Ioan 12, 1-18). El urcă la Ierusalim pentru a duce la împlinire Scripturile și pentru a fi pironit pe lemnul crucii, tronul/altar de pe care va domni pentru totdeauna, atrăgând la sine omenirea din orice timp și oferind tuturor darul mântuirii. Știm din Evanghelii că Domnul Iisus a pornit la drum spre Ierusalim împreună cu cei doisprezece și că treptat li s-a asociat un grup crescând de pelerini. Sfântul evanghelist Marcu ne relatează că deja la plecarea din Ierihon era o „mare mulțime” care îl urma pe Iisus (cf. 10, 46). Și pregătirea intrării în Ierusalim, pe care Iisus o face împreună cu ucenicii Săi, contribuie la creșterea bucuriei și nădejdei. Așa cum ne relatează Evanghelia (cf. Marc. 11,1-10), Domnul Iisus ajunge la Ierusalim de la Betfage și de la Muntele Măslinilor, adică de pe drumul de pe care trebuia să vină Mesia. De acolo, El trimite înainte doi ucenici, poruncindu-le să-i aducă un asin, pe care îl vor găsi pe cale. Efectiv, ei găsesc asinul, îl dezleagă și îl duc la Domnul Iisus. În acest moment, sufletele ucenicilor și chiar ale celorlalți pelerini sunt cuprinse de entuziasm: își iau hainele și le pun pe asin; alții le aștern pe drum în fața Domnului Iisus, care înaintează călare pe asin. Apoi, taie ramuri din copaci și încep să strige cuvinte din Psalmul 117, vechi cuvinte de binecuvântare a pelerinilor care devin, în acel context, o pro­clamare mesianică: „Osana! Bine este cuvântat Cel ce vine întru numele Domnului! Bi­necuvântată este Împărăția ce vine, a părintelui nostru David! Osana întru cei de sus!” (Marc. 11, 9-10). Această aclamație sărbătorească, transmisă de toți cei patru Evangheliști, este un strigăt de binecuvântare, un imn de tresăltare de bucurie: exprimă convingerea una­- nimă că, în Domnul Iisus Hristos, Dumnezeu a cercetat și vizitat poporul Său și că Mesia cel dorit a sosit în sfârșit. Și toți sunt acolo, cu așteptarea crescândă pentru lucrarea pe care Iisus o va împlini odată ce va fi intrat în cetatea Sa.
Sfânta Mănăstire Bodrog a primit numeroși pelerini la Sfânta Liturghie, celebrată de un sobor de preoți și diaconi, în frunte cu Părinte Grigorie Timiș, starețul acestei sfinte mănăstiri istorice, martoră milenară la atâtea pagini de ctitorie spirituală și de suflet românesc. Între preoții slujitori s-au numărat Părintele Arhimandrit Nestor Iovan, ctitorul contemporan al acestei lavre monahale, precum și părinți profesori de la Facultatea de Teologie din Arad.
Bucuria Floriilor a fost întregită și de răspunsurile liturgice date de corala mixtă a Facultății de Teologie, instruită şi dirijată de conf. univ. Mircea Remus Buta, un profesionist al muzicii locale, dar și vrednic mărturisitor al credinței. Muzica bisericească, cale a frumuseții divine, ne arată că teolo­- gia și spiritualitatea credinței depinde de puritatea și de măreția întâlnirii cu divinul prin experiența iubirii.

Arhim. Teofan Mada